Racconto: I' Sígáre di Vittoria Addari Petrucci

Racconto: I' Sígáre di Vittoria Addari Petrucci

Nen éva tanta bèlla la vita de Francucce!
Da quande ce s'éva mòrta la mamma, stéva sole sole a quélla casétta fòre paése che paréva chiù 'na capanna che 'na casa, ma isse, Francucce, ce stéva bbone, prima perché stéva lentane dalla gènte propia cumma piacéva a isse, seconda perché tutte le sére che Dì' manna se petéva femà' 'n sígare de quije bone, chiù lunghe de 'n dite i chiù paccute de 'n dite, sénza che nesciune ce decésse ca pezzéva o ca nen pezzéva!

Ah! Ché peppàte a quije sígare! 'Na terata, 'n'assaperàta fina abballe all'alma... i po'... via... fume fòre!
'N'atra terata, 'n'atra assaperata... via... fume fòre!
I' sígare ce veléva! I ché te n'atà fa' delle magnà'?
I' sígare te fa renasce! Ché addore! Che sapore!
Francucce, peveréje, éva nate sénza le spalle.
Sénza le spalle? Madònna mé! I le vracce?
Le vracce stivene quasce attaccatte aje coje, ma a Francucce allora ce n'empertéva, quand'éva gevenotte i ce piacéva quacche bèlla vajòla!
Ma mo', viste ca delle vajòle éva sentute sole "j'addore" quande ce passivene vecine, mo' nen ce ne 'mpertéva chiù nénte ca nen tenéva le spalle.
I la zappa? La pertéva 'mmane!
I la vesàccia ch' le magnà' i le beve pe' i' a zappà'? I ché petéva fa'? La pertéva 'mmane!
A Francucce mo' ce 'mperteva sole de quije sígare che se feméva tutte le sére, cumm'a 'n segnore! Pérò, se fetéva la jallina petéva femà'; senno' ... addija aje sígare!!

Francucce tenéva sole 'na jallina, ma 'na jallina fetaròla mica 'na jallina qualunque: fecéva j'ove tutte le sére, giuste a témpe pe' i' a chemprà' 'n sígare de 5 solde, ma nen chempréva a solde Francucce, facéva a càgna: 'n ove pe' 'n sígare.
Quiste ívene i patte che Francucce tenéva ch' Francische che vennéva i sígare i ch'... la jallina ch'atéva fetà'.
'Na séra, quande i' pòre Francucce rrentrétte dalla tèrra, la jallina nen éva ancora fetate.
Francucce s'ascetétte sopr'a 'na séggia spajiata fore alla casa i se guardéva la jallina che jéva mescegnènne ècche i lòche.
Ogne tante Francucce guardéva la jallina i ce fecéva:
- Vajò'! Èsce 'ss 'ove masséra o ché fecéme?
- Clo... clo... clo... clo..., fecéva la jallina i raspéva ècche i lòche, 'nnante i arrète.

Doppe 'n poche.
- Vajo', vide quélle ch'atà fa'! I' nen vojie nénte da' ste munne zuzze i schifuse. Vojie sole 'n sígare! I a quéste ciatà penzà' tu, bèlla jallina mé',!
Se tu nen fite, ije te tire i' coje i te facce fa' cli.. cli, atre che clo... clo... clo... cumma dice tu!
- Clo... clo... clo..., fecéva la jallina.
- Mmmm... Mmmm... se fa' 'n'atra vòta clo-clo, te spénne viva viva!
- Clo... clo... clo... clo..., fecéva la jallina.
- Te pozzane accite a tì, mamméta i pàtrete! Aspètte sole 'n atre menute... anze conte fine a diéce i po'... po' te facce passà' i guaje della crapa!
Che te pòzzane scannà' a tì i quande te si' misse 'ncape de nen fa' j'ove pe' je' sígare mì'!
- Clo... clo... clo... clo..., respennéva la jallina.
- "òme avvesate, mézze salvate!"
Te l'éva ditte ca tu j'ove j'ativa fa' subbete?
Ma tu me vo' métte' a despétte?! Tu nen me vo' sentì'!
Mo te le facce vedé' ije cumma fa' j'ove tu!
Se fiennétte sopra alla jallina Francucce, l'acchiappétte, s'ascetétte alla seggétta, se la mettétte bèlla strétta strétta 'mmézze alle còsse, ce détte 'na bèlla spresciàta... za... za.... za... écchete j'ove, piane piane, béje béje, bianche bianche.

- Ah! Mo' scì ca te recunosce!, ce decétte Francucce alla jallina, mo' scì ca sì' fatte i' devére tì! Atre che clo... clo... clo...!
Tu atà fa' prima j'ove i po' clo... clo...
I mo' te ne po' i' a pazzià' deccutinna, cumma te pare a tì.
I recordate ca quésta è la prima i l'uldema vòta che me fa' penà' pe' je sígare mì'. Sí' capite, scine o none?
La jallina, frunne frunne se ne jétte a mescegnà' 'mmézze alle stabbje i Francucce se jétte a chemprà' i' sígare, tutte cunténte.
I cumma petéva campà' Francucce sénza i' sígare?
I' sígare... i la jallina évane tutta la vita sé'!